De la 2024 politicienii şi economiştii aşteptau „relansarea“. Cu o creştere economică submediocră (doar plus 0,8% în T2/2024 faţă de aşteptări de plus 3%), relansarea s-a amânat pentru nimeni nu ştie câţi ani şi pe locul rămas gol îşi dezvăluie chipul blând, „austeritatea“.
De la 2024 politicienii şi economiştii aşteptau „relansarea“. Cu o creştere economică submediocră (doar plus 0,8% în T2/2024 faţă de aşteptări de plus 3%), relansarea s-a amânat pentru nimeni nu ştie câţi ani şi pe locul rămas gol îşi dezvăluie chipul blând, „austeritatea“. Cu deficite bugetare de 6,3% din PIB în 2022, 6,6% din PIB în 2023, şi peste 7% din PIB în 2024, România nu mai are cum să evite mult-invocata „ajustare fiscală“. Dar ea va fi cerută de pieţele financiare, de agenţiile de rating, de Comisia Europeană. Cum va arăta ea? Vor fi doar reduceri de cheltuieli (eliminarea ultimelor nişe fiscale), vor creşte doar unele taxe şi TVA va fi exceptată?
Dacă ajustarea fiscală va fi brutală, atunci consumul se va reduce puternic şi economia va intra în recesiune. Dacă va fi de ochii lumii şi de gura FMI, atunci ar fi degeaba, iar deficitele cronice vor continua până la Judecata de Apoi. Dincolo de problema internă, România mai are una şi tot majoră: pieţele UE nu-şi revin, prin urmare exporturile României, care au căzut cu 2,5% în prima parte din an, dau din colţ în colţ. Aşadar, economia în 2025 va depinde, în esenţă, de aceste două aspecte fundamentale: cel care ţine de felul în care se va face ajustarea fiscală şi cel legat de funcţionarea pieţelor de export ale României.