Tinerii care aleg să meargă la facultate în România au oportunitatea de a crea relaţii reale cu profesorii lor şi de a-şi găsi mentori care să-i îndrume şi să-i încurajeze, în timp ce într-o ţară precum Olanda învăţământul este mult mai impersonal, după cum a povestit o studentă care s-a întors în România pentru un program de master după ce a absolvit o facultate peste graniţe. „Un lucru care lipseşte în Olanda şi pe care vreau să îl menţionez este apropierea studentului cu profesorul, care în România există. Am legat în doi ani de masterat prietenii reale cu profesorii mei, am mentori care m-au susţinut şi care m-au îndrumat, inclusiv să mă înscriu în competiţii şi am avut şi reuşite datorită lor. În schimb, în Olanda învăţământul este foarte impersonal”, a povestit Teodora Tricorache, studentă la ASE Fabiz. După ce a făcut liceul la Bucureşti, ea a plecat în Olanda pentru a studia economia. A trăit acolo timp de trei ani şi a obţinut o licenţă, iar astăzi se identifică drept „un student repatriat”, întrucât a ales să urmeze un program de masterat în România. „Acesta e avantajul nostru în România, suntem un popor care reuşeşte să stabilească relaţii reale între oaameni. Şi acesta e un lucru foate bun pe care putem să îl maximizăm”.
Pe de altă parte, Teodora Tricorache consideră că experienţa din străinătate a fost una importantă pentru ea. Mai mult, în Olanda există o abordare multidisciplinară în parteneriatul dintre universtăţi şi mediul de business. „La anumite cursuri pentru noi care eram studenţi la economie trebuia să formăm o echipă multidisciplinară cu cei de la facultăţile de inginerie şi să ne prezentăm la o companie din zona de tehnologie, să înţelegem exact tehnologiile lor, să lucrăm cu aceşti studenţi care nu proveneau de la economie, aveau pregătire tehnică, să ajungem să vorbim pe aceeaşi limbă”. În urma colaborării dintre studenţii de la economie şi cei de la inginerie rezultă raportate care arată modul în care sunt evaluate tehnologiile respective în activitatea unei companii, avantaje şi dezavantaje, dar şi rapoarte de tip cost-beneficiu în ceea ce priveşte înlocuirea tehnologiilor existente cu tehnologii noi. „Acesta e un lucru foarte bun pe care l-am văzut acolo, apropierea studenţilor de mediul privat, de viitorul angajator, care în România nu este atât de des întâlnită sau dacă este întâlnită doar la companiile de profil. La ASE suntem abordaţi de companiile de consultanţă, la Politehnică de cele de tehnologie sau producţie. Dar şi o companie de tehnologie are nevoie de un economist care să înţeleagă tehnologia, cum şi o companie de consultanţă sau de finanţe are nevoie de ingineri de date, spre exemplu”. Teodora Tricorache a fost prezentă săptămâna aceasta la conferinţa ZF Reindustrializarea României 2024, în panelul „Cum îşi pregăteşte România specialiştii pentru industria viitorului?”.