Primarul este cel care ştie cum se dezvoltă oraşul sau câte locuinţe noi, câte familii, câţi copii de grădiniţă sau de şcoală sunt sub acoperişurile caselor din oraşul, din sectorul său
♦ În ultimii cinci ani, numărul de clase pregătitoare din şcolile din Bucureşti a crescut cu 30% ♦ Generatiile care intră acum la clasa pregătitoare, copii născuţi în 2017 în mare parte, vin pe un vârf al natalităţii în Bucureşti, vârf pe care primarii în funcţie îl ştiau încă din 2017 şi nu au pregătit nicio soluţie pentru el ♦ Atunci când creşti într-un an de la trei la şase clase pregătitoare pe aceeaşi infrastructură şcolară, soluţia este să împingi clasele de gimnaziu, toate sau unele dintre ele, la şcoala în mai multe schimburi ♦ Când numărul de clase pregătitoare creşte cu 30%, iar în multe şcoli ai dublare de la an la an, când nu ai mai construit nimic şi sălile vechi de clasă devin insuficiente, singura explicaţie este un management defectuos. Cine răspunde? În teorie, primarul. În practică, nimeni. Primarul este cel care ştie cum se dezvoltă oraşul sau câte locuinţe noi, câte familii, câţi copii de grădiniţă sau de şcoală sunt sub acoperişurile caselor din oraşul, din sectorul său. El autorizează blocuri, mii de locuinţe noi şi apoi îi trimite directorului de şcoală o listă cu noi adrese arondate scolii pe care o conduce. Aşa se face că în Bucureşti avem 34 şcoli care în ultimii cinci ani si-au dublat numărul de clase pregătitoare. Toate şcoli vechi, pentru că primarii de sector avizează blocuri, nu şi şcoli. Primarii sunt cei care administrează clădirile şcolilor. Ei sunt cei care ar trebui să adapteze dezvoltarea urbană la infrastructura şcolară. Avizez 10 blocuri? Asta îmi va genera atâţia elevi în plus în acea zonă. Am săli de clasă pentru ei? Am profesori suficienţi? Cum mă pregătesc să integrez dezvoltarea urbană pe care am avizat-o cu nevoia familiilor care se mută acolo? Pentru primarii din Bucureşti astfel de întrebări nu-şi fac loc pe lista de priorităţi. Avizează blocuri, sute de locuinţe, trimit către şcoli în fiecare an zeci de adrese noi, pentru că oraşul se dezvoltă, sectorul se dezvoltă, pe orice parcelă de teren liber apare un bloc. Şcolile încep procesul de înscriere la clasa pregătitoare, îşi fac planul bazându-se pe ceea ce ştiau din anii trecuţi. Dar planul lor nu mai bate cu realitatea din teren. ZF a identificat mai multe şcoli din Bucureşti, în toate sectoarele, care au trecut în planul de şcolarizare două sau trei clase pregătitoare şi s-au trezit cu un număr dublu de clase. Un număr de 34 de şcoli din Bucureşti şi-au dublat numărul de clase pregătitoare în cinci ani, spune Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB). Pe listă este şi Şcoala Gimnazială „Sf. Constantin şi Elena“ din sectorul 6 al Capitalei, care propusese iniţial trei clase pregătitoare. „Noi am propus trei clase pregătitoare şi am ajuns la şase, s-a făcut suplimentare pentru că au venit mai mulţi copii, acum avem 125 de copii înscrişi. Noi suntem pregătiţi, avem şi cadre didactice, am suplimentat numărul lor la şase. Nu avem probleme cu spaţiul sau cu cadrele didactice“, au spus pentru ZF reprezentanţii Şcolii Gimnaziale „Sf. Constantin şi Elena“ din sectorul 6 din Capitală. Lista de la ISMB include şi Şcoala Gimnazială nr. 80 din sectorul 3, care a ajuns la 10 clase pregătitoare în anul şcolar ce urmează să înceapă, faţă de cinci clase în urmă cu cinci ani şcolari. Şcoala propusese un număr de opt clase pregătitoare pentru 2024 – 2025, dar cererea a fost mare, de 232 de copii, astfel că numărul de clase a fost suplimentat. Tot în sectorul 3 este şi Şcoala Gimnazială nr. 195 (Hamburg), cu nouă clase pregătitoare ce vor primi în bănci aproape 200 de elevi. „Nevoile actuale ale şcolii sunt funcţionarea programului instituţiei într-un singur schimb, o mai mare disciplină şcolară, disciplină sprijinită de o legislaţie şcolară clară, precum şi construirea laboratoarelor de fizică, chimie, TIC, a sălilor de lectură, a cabinetelor metodice, a spaţiilor de depozitare, arhivare. Momentan ne aflăm într-un amplu proces de reabilitare, extindere şi renovare a şcolii, care va acoperi toate aceste nevoi“, au spus reprezentanţii Şcolii Gimnaziale nr. 195 (Hamburg) anterior pentru ZF. Sectorul 3 s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, cu multe apartamente noi construite pe o suprafaţă aproape cât un nou cartier. De altfel, 10 dintre cele 34 de şcoli care şi-au dublat numărul de clase pregătitoare în ultimii cinci ani sunt în sectorul 3. Al doilea sector în clasamentul după acest criteriu este sectorul 6, cu şase şcoli cu dublul claselor pregătitoare în 2024 – 2025 faţă de 2019 – 2020. Toate şcolile cu număr dublu de clase pregătitoare sunt vechi, deşi Ciprian Ciucu, primarul sectorului 6, reales cu o majoritate covârşitoare de voturi pentru un nou mandat, susţinea că el condiţionează construcţia de apartamente de construcţia de şcoli noi.
„Vrei să faci 2.000 de apartamente, înainte vii să-mi faci o şcoală acolo. Mai întâi recepţionezi şcoala şi apoi recepţionezi apartamentele“, a spus Ciucu într-o emisiune la Prima TV. La egalitate cu sectorul 6 ca număr de şcoli cu număr dublu de clase pregătitoare, este sectorul 2, cu şase şcoli şi el, doar că acolo sunt şi şcoli care au crescut de la una la două clase pregătitoare, pe când în sectorul 6 vorbim despre şcoli cu cinci sau şase astfel de clase. Astfel, din datele oficiale reiese clar că este o nevoie mai mare de clase pregătitoare, de corpuri de şcoli care să le găzduiască şi de învăţători care să stea la catedră. Dar vine această nevoie din creşterea numărului de copii, creşte natalitatea în Capitală? Nu. Datele arată că în ultimul deceniu natalitatea a scăzut cu 24% în Bucureşti. Dacă în 2014 se năşteau mai mult de 19.430 de copii, în 2023 numărul lor a ajuns la nici 14.850. De altfel, în ultimul an a fost o scădere abruptă, s-au născut cu aproape 3.800 mai puţini copii în 2023 faţă de 2022, după cum arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la INS. Astfel, generaţiile care intră acum la clasa pregătitoare, copii născuţi în 2017 în mare parte, vin pe un vârf al natalităţii în Bucureşti, vârf pe care primarii în functie îl ştiau încă din 2017 şi nu au pregătit nicio soluţie pentru el. Se construiesc blocuri noi în zone în care înainte era „deşert“ imobiliar. Da. S-a pregătit vreun primar de sector cu săli de clasă noi, cu clădiri noi pentru şcoli? Nu. Aceeaşi infrastrauctură şcolară veche primeşte astăzi un număr dublu de copii şi astfel se ajunge la şcoala în schimburi, două sau trei, la ore ciuntite, 40-45-50 de minute, la pauze de cinci minute, la containere amplasate în curtea şcolilor. Cine răspunde? Nimeni. În 2023 au fost finalizate 13.834 de locuinţe noi în Bucureşti, în creştere cu peste 300% în ultimul deceniu. Doar în ultimul an au fost finalizate cu aproape 1.600 mai multe locuinţe noi faţă de anul precedent. De asemenea, dezvoltarea de „cartiere“ noi din jurul Capitalei, aduce şi ea în oraş sute de copii care au locuiesc de fapt în comunele de pe lângă Bucureşti. Capacitatea administraţiei locale din Bucureşti de a răspunde cu infrastructură şcolară pe măsura numărului de blocuri pe care le-a avizat a fost zero în ultimii ani. Datele de la INS arată că nicio şcoală nouă nu a fost construită în Bucureşti, iar începutul de an şcolar prinde mereu alte şcoli în „hora“ învăţatului în schimburi. Ora de 40 de minute şi pauza de cinci sunt discriminatorii, a concluzionat pentru ZF Consiliul Naţional pentru combaterea discriminării. Se va schimba ceva cu şcoala în schimburi în Bucureşti. Nu. Legea prevede că excepţiile sunt admise în stare de calamitate, de urgenţă, iar dacă ne uităm la cum arată astăzi infrastructura şcolară este aproape de calamitate. Copii şi profesori care fac naveta câţiva kilometri de la un sediu al şcolii la altul, elevi care învaţă în containere, şcoli care nu au biblioteci, laboratoare sau săli de sport.