Guvernul opreşte instruirea angajaţilor din instituţii publice şi elimină finanţarea pentru studii şi cercetări, conform unei ordonanţe de urgenţă privind gestionarea deficitului bugetar.
♦ Guvernul României pregăteşte măsuri drastice de reducere a cheltuielilor bugetare printr-o ordonanţă de urgenţă care pune pe pauză instruirea şi perfecţionarea profesională a bugetarilor ♦ Angajaţii din instituţiile statului, inclusiv din domenii esenţiale precum sănătatea şi securitatea, vor fi afectaţi de aceste restricţii, în ciuda obligaţiilor legale de instruire continuă. Guvernul opreşte instruirea angajaţilor din instituţii publice şi elimină finanţarea pentru studii şi cercetări, conform unei ordonanţe de urgenţă privind gestionarea deficitului bugetar. Discuţiile vin şi în contextul în care guvernul negociază în acest moment cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. În acest sens, guvernul trebuie să vină toamna aceasta cu propuneri pentru reducerea graduală a deficitului, inclusiv pe partea de cheltuieli bugetare. „În anul 2024, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice (….) nu pot organiza proceduri de achiziţie publică şi nu pot încheia angajamente legale pentru categoriile de cheltuieli prevăzute la următoarele articole de cheltuieli bugetare: a) bunuri şi servicii pentru alineatul furnituri de birou; b) bunuri de natura obiectelor de inventar; c) cărţi, publicaţii şi materiale documentare; d) consultanţă şi expertiză; e) pregătire profesională; f) studii şi cercetări”, scrie OUG citată.
Astfel, măsura vizează toţi angajaţii din aparatul bugetar, de la medici, personal medical auxiliar, personal din aviaţie, specialişti în securitate cibernetică, funcţionari publici şi alte categorii profesionale. „Decizia de a elimina finanţarea pentru pregătirea profesională a bugetarilor survine într-un moment critic, când nevoia de educaţie, formare şi perfecţionare continuă este mai acută ca niciodată. (…) Reducerea competenţelor personalului din aceste domenii va degrada calitatea serviciilor publice, va amplifica riscurile pentru siguranţa cetăţenilor şi va afecta grav imaginea României pe plan internaţional”, a spus Bogdan-Costin Fârşirotu, fondator al Centrului de Formare APSAP. Reprezentanţii APSAP mai punctează că această măsură încalcă un drept şi o obligaţie prevăzute în legislaţia muncii potrivit căreia organizaţiile publice trebuie să asigure cursuri de instruire şi perfecţionare a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani. „Decizia de a opri finanţarea pentru formarea profesională contravine direct principiilor stabilite prin Codul Muncii şi Codul Administrativ, care impun organizaţiilor obligaţia de a asigura formarea continuă a angajaţilor cel puţin o dată la fiecare doi ani. Această măsură pune instituţiile publice într-o poziţie de neconformitate legală, expunându-le la riscul unor litigii din partea angajaţilor cărora le este limitat accesul la educaţie şi la promovarea în grad profesional superior”, spun ei.