Prima parte a anului 2024 a consemnat o serie de măsuri cu efect negativ asupra execuţiei bugetare şi, în lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal. În opinia analiştilor, această evoluţie a deficitului ar fi generată de faptul că noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului. ”Pare puţin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene. În consecinţă, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil”. Consiliul Fiscal atrage atentia că în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare. În plus, Consiliul Fiscal subliniază că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară, până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. CF reiterează recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparenţă mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului şi nivelului de utilizare a fondului de rezervă.
Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB real în România de 3,3% în 2024 – peste prognoza FMI de 2,8%. Pentru anul 2025, atât tendinţa, cât şi ierarhia în privinţa vitezei de creştere se inversează, CE anticipând o decelerare la 3,1%, sub valoarea proiectată de FMI, de 3,6%, care, în contrast, anticipează o intensificare a creşterii economice către finalul intervalului de prognoză. Factorii determinanţi ai traiectoriei ascendente a PIB în anii următori sunt prevăzuţi a fi consumul privat, pe fondul creşterii venitului real disponibil din economie, precum şi investiţiile, ce urmează a rămâne robuste. Fondurile europene sunt prevăzute a sprijini puternic investiţiile publice, în special cele în infrastructură, în timp ce exportul net este anticipat a avea o contribuţie negativă la creşterea economică. Cele mai recente proiecţii ale BNR plasează rata anuală a inflaţiei IPC la nivelul de 4% la finalul anului 2024. Evoluţia descendentă a ratei inflaţiei se datorează componentei inflaţiei de bază, anticipată să scadă gradual şi, ulterior, mai lent. Vedeti aici raportul integral al Consiliului Fiscal pe 2023