România se apropie încet, dar sigur, de gradul de motorizare al vest-europenilor. Eliminarea timbrului de mediu şi accesul către maşini ieftine la mâna a doua, dar şi alături de lipsa unui transport în comun la standarde europene i-au determinat pe mulţi români să cumpere o maşină nouă sau second-hand.
România se apropie încet, dar sigur, de gradul de motorizare al vest-europenilor. Eliminarea timbrului de mediu şi accesul către maşini ieftine la mâna a doua, dar şi alături de lipsa unui transport în comun la standarde europene i-au determinat pe mulţi români să cumpere o maşină nouă sau second-hand. Dacă în 1999 erau doar 124 de maşini la mia de locuitori, în condiţiile în care la acea vreme o maşină nouă de import costa cât 2-3 apartamente în Bucureşti, în 2012 gradul de motorizare urca spre 200, pentru a ajunge la peste 430 la final de 2023.
Bucureşti şi judeţul Ilfov reprezintă împreună regiunea din România cu cea mai mare rată de motorizare a populaţiei, media fiind de peste 744 de autoturisme la mia de locuitori în Bucureşti şi 411 în Ilfov, nivel apropiat de majoritatea regiunilor din Franta, Germania, Austria şi Italia. În restul României, situaţia este diferită însă, în centrul vestul şi nord-vest ponderea variind de la 276 în Vaslui la 400 în Mehedinţi respectiv între 470 şi 500 în Cluj şi Timiş. Puterea de cumpărare, dar şi vârsta populaţiei, au un cuvânt de spus când vine vorba de parc auto. Când vine vorba de achiziţii de maşini noi în 2023, la 1.000 de locuitori, în 2023 în Capitală 27 şi-au cumpărat o maşină nouă, respectiv 18 în Ilfov şi 10 în Timiş. La polul opus în Vaslui, Teleorman sau Botoşani doar 2 din 1.000 şi-au permis o maşină nouă.