Mai multe studii avertizează cu privire la o „cursă a înarmării nucleare”. Cheltuielile în acest domeniu au crescut cu o treime în ultimii cinci ani, potrivit a două rapoarte publicate luni. Practic, puterile nucleare au cheltuit anul trecut 2.898 de dolari pe secundă pentru a finanţa aceste arme. Puterile nucleare îşi modernizează arsenalele în faţa tensiunilor geopolitice în creştere în întreaga lume, potrivit AFP. Potrivit unui raport al Campaniei Internaţionale pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN), cele nouă state cu arme nucleare (Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa, India, Israel, Pakistan şi Coreea de Nord) au cheltuit anul trecut un total de 91 de miliarde de dolari (85 de miliarde de euro). Acesta arată, alături de un alt raport publicat de Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (Sipri), că aceste ţări şi-au crescut semnificativ cheltuielile, în timp ce îşi modernizează armele nucleare şi chiar desfăşoară altele noi. „Cred că este corect să spunem că este în curs o cursă a înarmării nucleare”, a declarat pentru AFP directorul ICAN, Melissa Parke. Wilfred Wan, director al Programului privind armele de distrugere în masă din cadrul Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (Sipri), a declarat că „de la Războiul Rece încoace, armele nucleare nu au mai jucat un rol atât de important în relaţiile internaţionale”. Potrivit Sipri, numărul total estimat al focoaselor nucleare existente în lume a scăzut uşor de la 12.512 la începutul anului la 12.121 la începutul acestui an. Unele dintre aceste focoase urmează să fie dezmembrate, dar 9.585 sunt disponibile pentru o potenţială utilizare, cu nouă mai multe decât anul trecut. Iar 2.100 sunt menţinute în „alertă operaţională ridicată” – gata de utilizare imediată – pentru rachete balistice.
Aproape toate aceste focoase nucleare aparţin Rusiei şi Statelor Unite, care deţin împreună 90% din armele nucleare din lume. Potrivit estimării Sipri, pentru prima dată în acest an, China deţine „câteva focoase în stare de alertă operaţională”. Deşi „numărul total de focoase nucleare continuă să scadă, pe măsură ce armele din perioada Războiului Rece sunt progresiv dezmembrate”, se observă o creştere a „numărului de focoase nucleare operaţionale” de la an la an din partea puterilor nucleare, a declarat Dan Smith, directorul Sipri. Potrivit ICAN, cheltuielile mondiale pentru armele nucleare au crescut cu 10,8 miliarde de dolari în 2023 faţă de un an, în 2023, iar Statele Unite reprezintă 80% din această creştere. Ponderea SUA în cheltuielile totale, de 51,5 miliarde de dolari, „este mai mare decât cea a tuturor celorlalte ţări cu arme nucleare la un loc”, potrivit ICAN. Urmează China (11,8 miliarde de dolari) şi Rusia (8,3 miliarde de dolari). Britanicii şi-au majorat semnificativ cheltuielile (+17%, la 8,1 miliarde de dolari), pentru al doilea an consecutiv. În total, puterile nucleare au cheltuit anul trecut 2.898 de dolari pe secundă pentru a finanţa aceste arme, potrivit raportului. Suma cheltuită pentru armele nucleare a înregistrat un salt de 33% din 2018 (când s-a situat la 68,2 miliarde de dolari), când ICAN a început să adune date. În toţi aceşti ani, aceste ţări au cheltuit aproximativ 387 de miliarde pentru aceste arme, potrivit raportului. De asemenea, Melissa Parke a denunţat „utilizarea inacceptabilă a fondurilor publice”, calificând sumele cheltuite drept „obscene”. Ea a subliniat că aceste fonduri reprezintă mai mult decât a estimat Programul Alimentar Mondial că ar fi necesar pentru a pune capăt foametei în lume. „Şi un milion de copaci ar putea fi plantaţi pentru fiecare minut cheltuit pentru arme nucleare”, a adăugat ea. Aceste investiţii nu sunt doar inutile, ci şi extrem de periculoase, a avertizat directoarea ICAN, organizaţie care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2017 pentru că a contribuit la adoptarea unui tratat istoric de interzicere a armelor atomice. 70 de ţări au ratificat tratatul, dar nicio putere nucleară.